POLITICA LUI N. HRUŞCIOV ÎN RSSM

Posted On Oct 18 2011 by

In acest articol sunt prezentate schimbările structurale care au avut loc în Sovietul Suprem, în guvernul şi partidele din Moldova între 1940 şi 1965. Este descrisă  de asemenea politica contradictorie a lui Hruşciov cu privire la autorizarea politică a Moldovei. Din păcate trebuie să remarcăm că acest subiect este insuficient studiat în lucrările ştiinţifice sovietice cu excepţia operelor lui V. Diablo, V. Ivanov, A. Lazarev, A. .Surilov, N. Stratulat et A.Surilov.


IONESCO, IDEOLOGUL DIN JURNALE

Posted On Oct 18 2011 by

Scopul principal al acestui articol este de “a lua pulsul” ideologiei în fiecare din cele trei jurnale ale lui Ionesco, încercînd să studiem modul de inserare a discursului social, a discursului celuilalt în propriul său discurs pentru a pune în evidenţă rolul pe care acestea îl joacă în economia jurnalelor ionesciene.  


IMAGINEA POLITICIANULUI ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Ne propunem să analizăm imaginea pe care politicienii vor să o promoveze în campania electorală prin diferitele strategii şi instrumente de marketing politic pentru a obţine notorietate şi pentru a-şi consolida credibilitatea.  


PECETEA ADEVĂRULUI

Posted On Oct 18 2011 by

Prezentul articol, ce are drept corpus o serie de interviuri radiofonice ale unor oameni politici, vizează să demonstreze că: pe de o parte răspunsurile date lasă să transpară realităţi care se vor vrea perceptibile şi care se vor dovedi a fi foarte orientate şi subiective şi, pe de altă parte, că aceste răspunsuri se văd marcate de pecetea adevărului, garant al unui discurs adevărat.


ALEGERILE DE DEPUTAŢI EUROPENI ÎNTRE ASPIRAŢIA COMUNITĂŢII ŞI NELINIŞTEA NAŢIONALĂ

Posted On Oct 17 2011 by

Demersul nostru constă în analiza campaniei pentru alegerile de deputaţi europeni din punct de vedere al interesului manifestat de actorii politici faţă de problemele comunităţii. Analiza discursurilor, a mesajelor, a programelor, a afişelor sau a video-publicităţii propuse de candidaţi dovedeşte o slabă prezenţă a temelor de interes european în favoarea unei frecvenţe mai mari a aspectelor de interes naţional. La puţin timp după desfăşurarea alegerilor parlamentare, cele pentru deputaţii europeni nu puteau să suscite interesul electoratului aşa se explică slaba prezenţă a acestuia la vot.