LE MANGA : ESPACES VISUELS-NARRATIFS, PRATIQUES DE LECTURE ET DÉTERRITORIALISATION CULTURELLE DU LECTEUR-SPECTATEUR

Posted On Jan 15 2019 by

L’analyse du dispositif visuel-narratif du manga le situe à la fois dans le système de la bande dessinée et dans celui du cinéma. Bien plus qu’une relation texte/image, il s’agit d’une intrication où les espaces textuels et visuels se nourrissent tout en existant pour eux-mêmes. Il y a un jeu de double narration à la fois visuelle et textuelle qui va élargir les potentialités narratives et modifier les pratiques de lecture. L’interactivité de la lecture, l’appropriation du discours et la production de sens se voient alors amplifiées en permettant un parcours sensoriel dans la narration qui rapproche la lecture papier …


ENJEUX ARGUMENTATIFS DES PAROLES QUI FONT PLAISIR

Posted On Jul 18 2014 by

Les paroles censées produire du plaisir à l’autre, en dépit du rôle plutôt décoratif et gratuit qu’on leur assigne d’habitude, sont intégrées dans des actes de discours ayant des visées argumentatives. D’une part, ces énoncés sont voués à assurer un certain liant social et à faciliter les contacts interpersonnels. D’autre part, dans le processus énonciatif, cette première fonction s’accompagne d’une autre : la parole qui fait plaisir participe d’une stratégie argumentative qui vise à donner plus d’efficacité à l’échange, à imposer un certain type d’image de soi et à construire, en même temps, une image de l’auditoire.


DISCURSUL MEDIA ŞI ROLUL LUI ÎN DISEMINAREA CULTURII ŞI ÎN FOLOSIREA LIMBAJULUI OFICIAL

Posted On Oct 18 2011 by

În conformitate cu specificul lor, programele de televiziune se supun sau se opun convenţiilor sociale, regulilor de deontologie profesională, dorinţelor interlocutorului/intervievatului, aşteptărilor publicului. Subiectul şi scopul pe care îl au (împreună cu alţi factori contextuali) determină nivelul dezbaterii, construirea mesajului şi tipul de limbaj folosit.  


CÎTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA CONŢINUTURILOR NON INFORMATIVE ÎN FUNCŢIONAREA ÎNTREBĂRILOR

Posted On Oct 18 2011 by

Considerată, cel mai adesea în gramatica tradiţională, ca o cerere de informaţie, întrebarea dezvăluie, prin comportamentul său interactiv, conţinuturi non informative care se plasează la mai multe niveluri ale enunţării. Oricare ar fi contextul, întrebările ţes relaţii implicite între interlocutori, descriu şi/sau construiesc cadrul discursiv.


POTENŢIALUL COMUNICATIV AL POLITEŢII

Posted On Oct 18 2011 by

Politeţea este un fenomen lingvistic cu o influenţă foarte mare asupra producerii discursului dat fiind că principiile care o susţin ne obligă să facem anumite alegeri lingvistice. Impunînd interactanţilor să se supună legii supreme, aceea de “a se menaja reciproc”, politeţea se naşte dintr-o preocupare socială în vederea stabilirii relaţiilor cu ceilalţi.


(English) TYPES D’INTERACTIONS DANS LE LUDIQUE EN CLASSE DE FLE

Posted On Oct 17 2011 by

Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.


CONSTRUIREA IDENTITĂŢILOR ÎN CONVERSAŢIA UZUALĂ – O ABORDARE PRAGMATICĂ

Posted On Oct 17 2011 by

Conversaţiile uzuale reprezintă procese complexe de poziţionare a persoanelor şi de adaptare reciprocă, declanşând construirea identităţii, dezvăluirea de sine şi auto-negocierea. Fiind bazată pe o abordare pragmatică, lucrarea de faţă ofera principalele coordonate ale activităţii intense şi dinamice de construire a identităţii.


ADAPTAREA LA SINE ŞI LA ALTUL (ALŢII)

Posted On Oct 12 2011 by

La nivelul discursului conversaţiei uzuale există întotdeauna un proces permanent de adaptare, bazat pe producere şi interpretare. Acesta poate fi definit prin două componente: auto-reglare şi ajustare la ceilalţi. Lucrarea încearcă să găsească răspunsuri la următoarele întrebări: Când şi de ce are loc acest proces? Care sunt marcatorii săi lingvistici şi non-lingvistici? Care sunt limitele sale? Care sunt beneficiile sale?