UNE PASSION TRANFORMEE EN UNE OUEVRE LITTERARIRE : PASSION SIMPLE D’ANNIE ERNAUX

Posted On Jul 31 2014 by

Un récit est composé de plusieurs éléments essentiels parmi lesquels on ne peut nier l’influence de l’image que l’œuvre reflète. En tant lecteur, on y parvient sans doute grâce à la narration, c’est-à-dire à la manière dont le narrateur s’implique dans l’œuvre. Et, l’une des choses les  plus difficiles à exprimer pour les hommes, c’est la passion.  Dans ce contexte, Passion Simple d’Annie Ernaux, en tant qu’un énoncé total, reflète un réseau de particularités énonciatives par rapport à la subjectivité. Dans cette étude, on tente d’analyser d’abord les phénomènes d’énonciation grâce auxquels la narratrice fait le récit de sa propre …


PORTRAIT DE L’ECRIVAIN DE SCIENCE-FICTION EN CONTEUR

Posted On Jul 18 2014 by

La science-fiction a souvent été considérée comme une littérature d’idées. Ce discours qui visait à revaloriser une littérature sous-estimée par la critique a eu son utilité historiquement mais il convient aujourd’hui de le dépasser pour réfléchir de manière plus profonde sur la nature de la science-fiction et sur son fonctionnement. Nous nous proposons de définir la science-fiction comme une littérature d’images dont le fonctionnement même repose sur les possibilités du récit. C’est ainsi comme conteurs que nous souhaiterions aborder quelques auteurs de science-fiction français qui, de manière diverse, travaillent la matière fictionnelle en mettant en valeur le récit. Au plaisir …


LE GOÛT DE L’ARCHIVE : LE PLAISIR DU TEXTE

Posted On Jul 18 2014 by

Le goût de l’archive d’Arlette Farge est un texte qui échappe à toute classification de genre. Il se veut un essai historiographique sur un sujet assez précis : le travail de l’historien du XVIIIe siècle et la méthode d’utilisation des archives judiciaires. Toutefois, les choses sont loin d’être aussi simples. Des séquences qui pourraient être définies comme fictionnelles surgissent entre un chapitre et l’autre, typographiquement différenciées par l’utilisation de l’italique ; des personnages sans nom parcourent le labyrinthe des archives, l’explorent, le découvrent de manière silencieuse et respectueuse ; les nombreuses descriptions sont conduites avec richesse de détails et une rhétorique subtilement exploitée, …


FICŢIUNEA MISTIFICATOARE ÎN ARTĂ : CAZUL YES MEN-ILOR

Posted On Oct 20 2011 by

Studiul nostru are scopul de a demonstra cǎ, luând în râs spectatorul şi jucându-se cu realitatea, practicile artistice mistificatoare devin o veritabilǎ reflectare criticǎ a societǎţii. Vom încerca sǎ înţelegem şi sǎ analizǎm modul în care, prin jocul mistificator, artiştii îşi interogheazǎ propriile practici şi incidenţa acestora asupra realului. Vom defini, mai întâi, cele douǎ noţiuni fundamentale pentru analiza noastrǎ – ficţiune şi mistificare – pentru a le pune mai apoi faţǎ în faţǎ şi a le ilustra prin acţiunile performative ale Yes Men-ilor (colectiv de artişti activişti).


SĂ INFLUENŢEZI FĂRĂ SĂ ÎNŞELI. SIMULAREA, MINCIUNA, MANIPULAREA FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU DISCURSUL ARGUMENTAT

Posted On Oct 20 2011 by

Orice discurs presupune, într-o formǎ sau alta, un anumit tip de influenţǎ pe care protagoniştii o exercitǎ unul asupra celuilalt. Locutorul (oratorul) poate s-o exerseze fie argumentându-şi punctul de vedere, fie manipulându-şi auditorul. În aceastǎ lucrare, vom încerca sǎ identificǎm frontierele pe care trebuie sǎ le trasǎm între aceste douǎ operaţii discursives (argumentare/manipulare), ceea ce va  aduce cu sine o reflecţie asupra necesitǎţii de a urma o anumitǎ eticǎ a discursului şi de a respecta principiul sinceritǎţii, care ar trebui sǎ guverneze comunicarea. Vom analiza diferite motivaţii care, dintr-o perspectivǎ pragma-lingvisticǎ, ne determinǎ sǎ distingem între folosirea procedeelor argumentative şi …


FILIAŢIE PRIN FICŢIUNE ÎN LA VIE EST UN SONGE DE CALDERON DE LA BARCA

Posted On Oct 20 2011 by

Propunem o lecturǎ a piesei La vie est un songe de Calderón de la Barca din perspectiva filiaţiei. Dorim sǎ demonstrǎm cǎ ficţiunile, care elibereazǎ personajele de obligaţiile lor cǎtre ceilalţi, tulburǎ raporturile dintre generaţii, în timp ce montajele, care ne aratǎ limitele, construiesc ligatura dintre oamenii din trecut şi cei din viitor, între pǎrinţi şi copii.


METAMORFOZĂ ŞI MISTIFICAREA REALITĂŢII ÎN SPAŢIUL LITERAR, LOC DE CREAŢIE ÎN ITALIA SECOLULUI XX

Posted On Oct 19 2011 by

În nenumǎrate opere ficţionale întâlnim minciuna, înşelǎtoria şi manipularea. Poveştile sunt un exemplu elocvent în acest sens. Literatura italianǎ, de la Boccaccio la Pirandello, ne oferǎ o panoramǎ vastǎ de situaţii şi personaje mistificatoare şi mistificate. Vom aborda în lucrarea noastrǎ diverse aspecte ale mistificǎrii în spaţiul literar. A mistifica înseamnǎ a înşela pe cineva pentru a profita de buna sa credinţǎ, însǎ, dacǎ ne referim la sensul etimologic al verbului, a mistifica pe cineva înseamnǎ a-l iniţia în mister. Arta este adesea consideratǎ o iluzie. În paralel cu neorealismul, a cǎrui obsesie este pictura exactǎ şi obiectivǎ a realitǎţii, …


« EL ESTE CEL CE SE JOACĂ DE-A ADEVĂRUL. TRIŞAREA ÎL OBLIGĂ SĂ MIZEZE PE ESENŢIAL ». ILUZIA ŞI JOCUL LA GIONO ŞI ARAGON

Posted On Oct 19 2011 by

Figurile de trişori, de mincinoşi sunt ocazional legate de universul ludic, ca în cazul lui Aragon şi Giono. În acest cadru, ele reflectǎ o poziţie individualistǎ (Mercadier în Les Voyageurs de l’impériale), sau o cǎutare machiavelicǎ de suveranitate (artistul din Les grands chemins). Aceste personaje ambigue sunt totuşi fascinante şi chiar patetice şi raportul lor cu iluzia se conjugǎ cu o nevoie vitalǎ de ficţiune. Practica jocului este, în general, existenţialǎ, fiind însoţitǎ de o asumare voluntarǎ a riscului. Preocupǎrile financiare sunt deci strǎine acestor jucǎtori care îşi pun viaţa în joc. Scriitura romanescǎ se modeleazǎ dupǎ acest joc creator …


ISTORIA, MEMORIA ŞI REDAREA LOR NARATIVĂ ÎN ROMANUL BELOVED

Posted On Oct 18 2011 by

E un lucru evident că Toni Morrison foloseşte, în toată opera ei, tehnici narative menite să investigheze şi să exploreze probleme teoretice (sociale, filozofice sau de altă natură) caracteristice sfîrşitului sec. al XX-lea. Prezenta lucrare este nu atât o lucrare despre istorie sau psihologie, cât este o lucrare despre redarea lor narativă şi implementarea lor artistică în textul lui Morrison.


DISCURS TEATRAL ŞI ENUNŢARE

Posted On Oct 18 2011 by

Ne propunem să analizăm in prezentul articol funcţionarea particulară a limbii franceze în construirea unui enunţ ce exprimă o propoziţie trimiţînd la o situaţie de enunţare de un tip special. Tipurile de discurs luate în discuţie trimit respectiv la ceea ce pot spune personajele unei scene dramatice (replicile), la elementele descriptive sau performative furnizate de autor lectorului/regizorului (didascaliile), dar şi la comentariul sau parafrazele susceptibile de a fi produse ad libitum în cadrul unui comentariu in situ, în special de către un regizor.  


(English) LE DROIT AU JEU

Posted On Oct 17 2011 by

Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.


(English) PARODIE ET INTERTEXTE CHEZ ION LUCA CARAGIALE: « LA FARCE FANTAISISTE » UNE BELLE MÈRE

Posted On Oct 17 2011 by

Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.


(English) THE READING GAME

Posted On Oct 17 2011 by

Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.


(English) LES REVES DANS LES JOURNAUX DE IONESCO

Posted On Oct 17 2011 by

Din păcate acest articol este disponibil doar în Engleză Americană.