EPISTEMOLOGIA CONSTRUCTIVISTĂ ŞI NATURA SEMIOTICĂ A FORMĂRII IDENTITĂŢII

WĄSIK ZDZISŁAW

admin 17 Oct 2011

Accentul în această lucrare este pe evaluarea epistemologică, şi anume, ontologică şi gnoseologică, a constructivismului văzut din punctul de vedere al aplicabilităţii sale la contextul identităţii umane. Diferitele tipuri de constructivism, cum ar fi constructivismul ştiinţific, personal, social, şi radical, constituie obiectul principal al lucrării. De asemenea, diferitele tipuri de identităţi, cum ar fi cele individuale şi colective sau considerate pe fondul identităţilor culturale şi biologice, precum şi alte identităţi, crează perspectiva de investigare a  prezentării noastre.

În consecinţă, sursa materială cuprinde o selecţie de lucrări teoretice şi aplicate privind aspectele ştiinţifice ale constructivismului şi ale identităţii umane, într-o privire de ansamblu.

DESPRE SENSUL IDENTITĂŢII ÎNTRE NEOPRAGMATISMUL LUI RORTY ŞI CONSTRUCTIVISMULUI RADICAL AL LUI VON GLASERSFELD

CZAJKA PIOTR

admin 17 Oct 2011

Problema identităţii a fost abordată în numeroase lucrări aparţinând psihologilor, sociologilor, lingviştilor şi filosofilor. Se poate afirma, deci, că despre identitate se vorbeşte în termeni variaţi, care sunt într-o măsură mai mică sau mai mare complementari sau contradictorii. Acceptând ideea că ceea ce stimulează discursul în domeniul ştiinţelor umaniste este versatilitatea perspectivelor, mai degrabă decât căutarea adevărului în accepţiunea clasică, autorii ar dori să propună un alt mod de a vorbi despre sentimentul de identitate – o modalitate al cărei cadru conceptual va fi o fuziune a noţiunii lui Richard Rorty cu privire la vocabularul final şi compatibilitatea lui Ernst von Glasersfeld.

Rorty şi Glasersfeld continuă tradiţii intelectuale uşor diferite: primul este privit ca un neopragmatician, în vreme ce al doilea se autointitulează un radical constructivist. Cu toate acestea, după cum va fi demonstrat, noţiunile de vocabular final şi compatibilitate, atunci când sunt legate de problema identităţii se completează reciproc, aparent, acest lucru fiind datorat faptului că acestea sunt înrădăcinate în punctul de vedere anti-esenţialist cu privire la  limbă, cunoştinţe şi comunicare, care este inerent atât scrierilor lui Rorty cât şi celor ale lui Glasersfeld.

Prin urmare, abordarea care urmează să fie prezentate în lucrare va fi, de asemenea, cel puţin parţial, consecventă perspectivei anti-esenţialiste: această perspectivă se va concentra asupra a ceea ce poate fi solicitat cu privire la condiţiile intra- şi interpersonale în care se dezvoltă simţul identităţii şi nu pe natura însăşi a acestui sens sau a componentelor sale specifice; acestea vor fi privite ca fiind contingente în viaţa indivizilor.

EPISTEMOLOGIA CONSTRUCTIVISTĂ ŞI NATURA SEMIOTICĂ A FORMĂRII IDENTITĂŢII

Wąsik Zdzisław

admin 14 Oct 2011

Accentul în această lucrare este pe evaluarea epistemologică, şi anume, ontologică şi gnoseologică, a constructivismului văzut din punctul de vedere al aplicabilităţii sale la contextul identităţii umane. Diferitele tipuri de constructivism, cum ar fi constructivismul ştiinţific, personal, social, şi radical, constituie obiectul principal al lucrării. De asemenea, diferitele tipuri de identităţi, cum ar fi cele individuale şi colective sau considerate pe fondul identităţilor culturale şi biologice, precum şi alte identităţi, crează perspectiva de investigare a  prezentării noastre.

În consecinţă, sursa materială cuprinde o selecţie de lucrări teoretice şi aplicate privind aspectele ştiinţifice ale constructivismului şi ale identităţii umane, într-o privire de ansamblu.

DESPRE SENSUL IDENTITĂŢII ÎNTRE NEOPRAGMATISMUL LUI RORTY ŞI CONSTRUCTIVISMULUI RADICAL AL LUI VON GLASERSFELD

Cisło Anna & Czajka Piotr

admin 14 Oct 2011

Problema identităţii a fost abordată în numeroase lucrări aparţinând psihologilor, sociologilor, lingviştilor şi filosofilor. Se poate afirma, deci, că despre identitate se vorbeşte în termeni variaţi, care sunt într-o măsură mai mică sau mai mare complementari sau contradictorii. Acceptând ideea că ceea ce stimulează discursul în domeniul ştiinţelor umaniste este versatilitatea perspectivelor, mai degrabă decât căutarea adevărului în accepţiunea clasică, autorii ar dori să propună un alt mod de a vorbi despre sentimentul de identitate – o modalitate al cărei cadru conceptual va fi o fuziune a noţiunii lui Richard Rorty cu privire la vocabularul final şi compatibilitatea lui Ernst von Glasersfeld.

Rorty şi Glasersfeld continuă tradiţii intelectuale uşor diferite: primul este privit ca un neopragmatician, în vreme ce al doilea se autointitulează un radical constructivist. Cu toate acestea, după cum va fi demonstrat, noţiunile de vocabular final şi compatibilitate, atunci când sunt legate de problema identităţii se completează reciproc, aparent, acest lucru fiind datorat faptului că acestea sunt înrădăcinate în punctul de vedere anti-esenţialist cu privire la  limbă, cunoştinţe şi comunicare, care este inerent atât scrierilor lui Rorty cât şi celor ale lui Glasersfeld.

Prin urmare, abordarea care urmează să fie prezentate în lucrare va fi, de asemenea, cel puţin parţial, consecventă perspectivei anti-esenţialiste: această perspectivă se va concentra asupra a ceea ce poate fi solicitat cu privire la condiţiile intra- şi interpersonale în care se dezvoltă simţul identităţii şi nu pe natura însăşi a acestui sens sau a componentelor sale specifice; acestea vor fi privite ca fiind contingente în viaţa indivizilor.