LE SILENCE DE LA PEINTURE, L’AUTRE LANGAGE DE IONESCO

Raluca Bălăiță

admin 18 Jul 2014

Vers les années 1980, Ionesco commence à s’éloigner du théâtre, en quête d’un autre langage qui puisse mieux traduire les images nées de son imagination ou de son inconscient. Conscient du danger de devenir prisonnier de ses propres clichés, Ionesco fait de la peinture son activité de prédilection, essentielle pour son parcours intérieur et spirituel. Sans avoir jamais réellement abandonné l’écriture, Ionesco trouve dans la peinture une expression neuve, mais qui se transforme, petit à petit, dans un système d’expression équivalent, elle n’est qu’une échappatoire provisoire aux mots et aux maux. L’écriture et la peinture ont constitué pour Ionesco des voies d’accès à la vérité cachée derrière la réalité, au monde pur, au monde de lumière, au paradis de l’enfance.

MANIFESTATIONS OF THE SELF IN CHARLOTTE BRONTË’S NOVELS

ANDREIA IRINA SUCIU

admin 27 Jul 2012

The 19th century was a period in which the feminine self began its feeble manifestations that were to lead gradually to a strong assertion of the feminine identity and feminine writing. Charlotte Brontë’s novels are among the first ones that introduce feminine characters that build up a complex identity, exposed to a variety of situations which appear many times as premiere for a female character. The introduction of such events are a useful tool for the author to reveal her characters’ selves through a complex net of manifestations in which the roles that the characters play come into contradiction or overlap, become complementary or repress one another. Our paper intends to present the manner in which the selves of the Brontëan heroines divide, multiply and ultimately form a unity in an intricate process of disclosure which allows for the introduction of characters with a complex psychic and emotional life.

EDUCAREA (GREŞITĂ) PRIN ŞCOALĂ VICTORIANĂ

BOGHIAN IOANA

admin 17 Oct 2011

Lucrarea are drept scop identificarea principalelor caracteristici ale sistemului de învăţământ în Anglia victoriană cu scopul de a descifra efectele sale asupra fiinţei umane. Şcoala engleză din secolul 19 vor fi analizată ca o instituţie de învăţământ al cărei scop este acela de a modela mintea oamenilor, şi, de asemenea, ca un instrument social, politic destinat să inculce anumite convingeri şi stereotipuri. Marcatorii discursului educaţional din secolul 19 vor fi ilustraţi prin fragmente preluate din romanele secolului 19 din limba engleză, în special cele scrise de Charles Dickens şi surorile Brontë.

COMUNICAREA IDENTITĂŢII PRIN INTERMEDIUL LIMBAJULUI

ROXANA-IULIANA POPESCU

admin 12 Oct 2011

Limba şi identitatea sunt cele mai importante părţi ale interacţiunii sociale, care, fără îndoială, s-au contopit. În timp ce limba în sine reflectă identitatea, constrângerile adevărate pe care identitatea le impune în utilizarea limbii provin din interior, nu din afară.

Ideile lui Goffman cu privire la identitate, şi anume, sinele în viaţa socială vor fi folosite ca suport pentru această lucrare