UN EROU CIVILIZATOR DIFERIT DE CEILALŢI…

Posted On Oct 18 2011 by

Individul deghizat s-a impus în literatură ca un personaj care se amuză jonglînd cu propia sa identitate, un ins căruia îi place să se ascundă în spatele unei măşti şi să îmbrace diferite costume, altele decît ale sale, pentru a glumi şi a juca feste „oamenilor serioşi” sau persoanelor prea naive.


SIMBOLISTICA PARFUMURILOR ŞI IMAGINARUL SOCIAL ÎN CESAR BIROTTEAU DE BALZAC

Posted On Oct 18 2011 by

Element constitutiv al imaginarului social, parfumul reprezintă, încă din Egiptul antic, răspunsul corpului la constrîngerile şi/sau stimulii de ordin fizic, psihic, religios, economic, simbolic. Demersul meu va fi în mod necesar istoric şi, într-o a doua etapă a analizei, sincronic. Momentul ales aparţine primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, autorul este Honore de Balzac şi textul de referinţă este Cesar Birotteau.


DISCURSUL PUTERII/PUTEREA DISCURSULUI: STUDIU AL UNUI ACT-CHEIE AL ANTIGONEI DE J. ANOUILH

Posted On Oct 18 2011 by

Piesa Antigone poate fi considerată drept o ilustrare perfectă a dezbaterii sociologilor cu privire la problema autorităţii şi a puterii, în raportul lor cu discursul: rolurile discursive sînt o simplă manifestare a rolurilor sociale, sau de fapt rolurile discursive creează rolurile sociale?  


MITOLOGIE EROI-CENTRICĂ ÎN SECOLUL AL XIX-LEA. ANDRE GIDE

Posted On Oct 18 2011 by

Parcurgând opera gidiană, o evidenţă se impune cititorului: scriitura lui Andre Gide face apel la mit, mai ales la mitul clasic greco-roman. Această predominanţă a mitului se manifestă în două direcţii: una explicită, materializată în reluări fidele ale miturilor antice, alta implicită, vizibilă în proiecţiile mitice care se lasă descoperite la nivelul povestirii, dar şi la nivelul personajelor.


MORAL ŞI AMORAL ÎN POVESTIRILE FANTASTICE ALE CORRINEI BILLE

Posted On Oct 18 2011 by

Originalitatea scriiturii Corrinei Bille constă în crearea unui univers situat la intersecţia realului, bizarului şi fantasticului, unui univers populat cu personaje stranii, sălbatice, instinctive. Cititorul devine complicele naratoarei în demersul său de a răsturna morala cotidiană şi de a instaura ciudăţenie şi ambiguitate în lumea reală.


IONESCO, IDEOLOGUL DIN JURNALE

Posted On Oct 18 2011 by

Scopul principal al acestui articol este de “a lua pulsul” ideologiei în fiecare din cele trei jurnale ale lui Ionesco, încercînd să studiem modul de inserare a discursului social, a discursului celuilalt în propriul său discurs pentru a pune în evidenţă rolul pe care acestea îl joacă în economia jurnalelor ionesciene.  


LIMBAJUL IMAGINII ÎN AUTOBIOGRAFIA LEIRISIANĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Ne propunem să analizăm modul în care autobiograful Michel Leiris, mare amator de artă, înţelege să valorizeze vizualul în scrierile sale personale. Străduindu-de deseori să pună în evidenţă similitudinile şi diferenţele între imagine şi cuvînt, scriitorul găseşte în pictura cubistă o sursă de inspiraţie, o estetică nouă fondată pe gustul pentru concret, pe fragmentarea realului şi pe căutarea misterului în detaliile nesmnificative ale cotidianului.  


CONSIDERAŢII ASUPRA CAPACITĂŢII ŞI LIMITELOR PRIVIRII ARTISTICE

Posted On Oct 18 2011 by

Integrîndu-se în sfera cercetărilor semantice şi sintactice a vizualului, contribuţia noastră propune un răspuns la întrebarea în ce măsură o hermeneutică a privirii este susţinută de problematica gîndirii. Altfel spus, în ce măsură şi în ce mod o operă de artă devine o sursă de producere a sensului.


DISOLUŢIA GENURILOR ARTISTICE, FUNCŢIA SOCIALĂ ŞI AUTONOMIA ARTEI

Posted On Oct 18 2011 by

Autonomia artei presupune ca arta să fie un domeniu perfect închis, net distins de restul activităţilor umane. John Dewey este unul dintre primii care au respins ideea că arta este o entitate cu proprietăţi intrinseci, insensibilă la mediul instituţional, cultural, social şi care au considerat-o ca fiind în mod fundamental eteronomă.


HOMO LUDENS: ANARHIA UNUI EU/JOC POLIFONIC. DE LA RITUAL LA POETICILE TEATRALE DIN SECOLUL XX

Posted On Oct 18 2011 by

Este posibilă degajarea unui model trascultural al reprezentării dramatice? Sîntem de părere că polifonia este un concept care ne ajută să răspundem la această întrebare, putîndu-ne fi de folos în analiza mecanismului discursiv al reprezentării.  


CINETICA SEMNELOR ÎN TEATRUL LUI TARDIEU

Posted On Oct 18 2011 by

Interesul şi fascinaţia pe care le exercită spectacolul de teatru se nasc din coprezenţa unei tendinţe iniţiale, aceea de a face ca un text să fie jucat de actori, şi de o pletoră de propensiuni adiacente. Nu ne propunem în prezentul articol un studiu semilogic, ci un studiu al semnelor plecînd de la două dintre aspectele lor care au legătură cu compartimentele fondatoare ale textului şi ale reprezentării: limba şi gestualitatea.


RE-PREZENTARE ŞI RESURECŢIE A SUBIECTULUI CONTEMPORAN: WOYCECK SAU ÎNCEPUTUL DE A FI

Posted On Oct 18 2011 by

Termenul de re-prezentare teatrală se asociază, metaforic vorbind, cu termenul de resurecţie, adică cu ideea unei reîntoarceri la viaţă pe o scenă de teatru. Subiectul este spectacular re-prezentat, prezentat din nou. Reprezentarea originară a subiectului teatral se îmbibă cu forţele vii ale unui real scenic marcat de vid betonat pe care îl asociem cu moartea şi la care facem referire în punerea în scenă a lui Thomas Ostermeir în Avignon a piesei Woyzeck de Georg Buchner.


LES BELLES-SOEURS DE MICHEL DE TREMBLAY – PRODOM AL UNEI REVOLUŢII SOCIALE

Posted On Oct 18 2011 by

În anul 2008 s-a sărbătorit a patruzecea aniversare a creării piesei Belles-Soeurs a lui Michel de Tremblay. Această piesă joacă un rol capital în istoria teatrului din Quebec, putînd fi văzută nu numai ca un portret exact al societăţii din acea epocă, dar şi ca simptom al revoluţiei sociale în fază incipientă în acel moment.


“ÎŢI SPUN DUMNEAVOASTRĂˮ. RAPORTAREA LA DIVINITATE ÎN FRANCEZĂ ŞI ÎN RUSĂ ÎN MEMORIILE LUI N. BERDIAEV“ÎŢI SPUN DUMNEAVOASTRĂˮ. RAPORTAREA LA DIVINITATE ÎN FRANCEZĂ ŞI ÎN RUSĂ ÎN MEMORIILE LUI N. BERDIAEV

Posted On Oct 18 2011 by

Fiu al unui nobil rus şi al unei mame de origine franceză, Nikolaï constată că există diferenţe între modalităţile de a se adresa lui Dumnezeu în tradiţia catolică şi confesiunea ortodoxă rusă. Această amintire va ramîne gravată în mintea lui şi va determina în parte viziunea sa asupra raporturilor între Orient şi Occident.


JOSEPH CONRAD ŞI MODERNISMUL

Posted On Oct 18 2011 by

În prezentul articol îmi propun să analizez, plecînd de la două opere literare şi de la corespondentele lor cinematografice: Heart of Darkness (1899) şi Lord Jim (1900) care au generat respectiv Apocalypse Now de Francis Ford Coppola (1977) şi Lord Jim de Richard Brooks (1965), mentalitatea colectivă produsă de imperialismul britanic şi breşa lingvistică deschisă de Conrad în imaginrul literar al epocii, deschidere pe care ne-o putem imagina ca pe una din bazele aventurii moderniste şi ca pe o nouă privire asupra istoriei contemporane.  


EXILUL: MOD DE VIAŢĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Exilul descrie traiectoria geografică şi simbolică datorată separării şi înderpărtării de solul natal, el este prin definiţie ruptura cu originile. Exilatul trebuie să se adapteze la un alt univers spaţial, mental şi langajier. Autorii care au ales acest subiect stabilesc o legătură între noţiunea de exil şi cea de identitate distrusă (în bucăţi).


LEGITIMITATE ŞI ICONICITATE

Posted On Oct 18 2011 by

Dinamica instituţională susţinută de luptele pentru decolonizare a pus în prim plan un anumit număr de scriitori/teoreticieni care au devenit veritabile simboluri producînd efectul de teorie care se perpetuează în cadrul postcolonialismului. Ne gîndim aici în mod special la rolul lui Sartre, Fanon sau Memmi în definirea şi deci a legitimării figurii scriitorului anticolonial, ceea ce determină atît istoria literaturii africane cît şi contururile corpusului ei.


SUBIECTIVITATE COLECTIVĂ ÎN COMUNICAREA INTERCULTURALĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Interacţiunea comunicativă pune în evidenţă dimensiunea intersubiectivităţii în elaborarea enunţării. Reuşita comunicaţională nu e posibilă dacă subiectul vorbitor nu se vede în interacţiune cu celălalt.


MESAJUL ICONIC ŞI POTENŢIALUL SĂU INFORMATIV ÎN CONTEXTUL DISCURSULUI ŞTIINŢIFIC AL REVISTELOR DE VULGARIZARE A ŞTIINŢELOR ÎN ROMÂNIA

Posted On Oct 18 2011 by

Evoluţia ştiinţelor contemporane, proliferarea disciplinelor de frontieră, apariţia noilor paradigme au condus la un grad înalt de absractizare. Acest studiu pune în evidenţă rolul mesajul iconic în discursul ştiinţific în cazul a patru reviste româneşti de vulgarizare a ştiinţelor, iconicitatea fiind o modalitate de a gîndi şi de a comunica.


ACCENTUAREA UNILATERALISMULUI AMERICAN

Posted On Oct 18 2011 by

Studiul nostru se axează pe accentuarea unilateralismului american ca politică tradiţională în faţa noilor provocări ale secolului XXI.


PR-UL, ÎNTRE TEORIE ŞI PRACTICĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Relaţile publice reprezintă un instrument redutabil, esenţial pentru a pune în evidenţă toate articulaţiile unei societăţi. Relaţiile publice îşi confirmă din ce în ce mai mult rolul incontestabil în satisfacerea tuturor provocărilor zilelor noastre: pot rezolva o problemă, o situaţie de criză, pot promova o idee sau pot evita producerea unei catastrofe.  


IMAGINEA POLITICIANULUI ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Ne propunem să analizăm imaginea pe care politicienii vor să o promoveze în campania electorală prin diferitele strategii şi instrumente de marketing politic pentru a obţine notorietate şi pentru a-şi consolida credibilitatea.  


LECTURA UNUI ARTICOL DE PRESĂ SOCIO-PSIHO-ECONOMIC

Posted On Oct 18 2011 by

Metodele de exprimare şi de comunicare în situaţii profesionale variate fac obiectul pedagogiei active actuale care doreşte să răspundă nevoilor de exprimare ale celor care învaţă limba franceză ca limbă străină în vederea îmbunătăţirii capacităţilor lor de comunicare în lumea de astăzi, din ce în ce mai complexă şi mai specializată.  


ELABORAREA PROGRAMELOR PENTRU FOS. CÎTEVA PRINCIPII METODOLOGICE

Posted On Oct 18 2011 by

Franceza prin Obiective Specifice (FOS) se adresează unui public obligat să achiziţioneze, cel mai rapid posibil, cunoştinţe, priceperi şi comportamente care să îi permită să facă faţă diverselor situaţii ale vieţii sociale şi profesionale. În acest context, elaborarea unor referenţiale de competenţe lingvistice şi a unor programe de FOS se dovedeşte din ce în ce mai necesară.  


CÎTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA CONŢINUTURILOR NON INFORMATIVE ÎN FUNCŢIONAREA ÎNTREBĂRILOR

Posted On Oct 18 2011 by

Considerată, cel mai adesea în gramatica tradiţională, ca o cerere de informaţie, întrebarea dezvăluie, prin comportamentul său interactiv, conţinuturi non informative care se plasează la mai multe niveluri ale enunţării. Oricare ar fi contextul, întrebările ţes relaţii implicite între interlocutori, descriu şi/sau construiesc cadrul discursiv.


DISCURS DIDASCALIC ŞI PRACTICĂ CRITICĂ: CÎND TEATRUL VORBEŞTE DESPRE TEATRU ŞI LUME

Posted On Oct 18 2011 by

Numit paratext, strat al textului teatral nepronunţat pe scenă chiar text secundar, textul didascalic funcţionează, pe de o parte, ca urmă a vocii auctoriale şi, pe de altă parte, ca un material care determină, sau cel puţin condiţionează, enunţarea şi reprezentarea textului dramatic. Iniţial destinat să ramănă în afara scenei, să nu fie perceput în mod explicit de către spectator, textul didascalic apare însă în mod frecvent pe scena teatrală contemporană.


DISCURS TEATRAL ŞI ENUNŢARE

Posted On Oct 18 2011 by

Ne propunem să analizăm in prezentul articol funcţionarea particulară a limbii franceze în construirea unui enunţ ce exprimă o propoziţie trimiţînd la o situaţie de enunţare de un tip special. Tipurile de discurs luate în discuţie trimit respectiv la ceea ce pot spune personajele unei scene dramatice (replicile), la elementele descriptive sau performative furnizate de autor lectorului/regizorului (didascaliile), dar şi la comentariul sau parafrazele susceptibile de a fi produse ad libitum în cadrul unui comentariu in situ, în special de către un regizor.  


CÎND CUVINTELE NU VIN DE LA SINE

Posted On Oct 18 2011 by

Plecând de la noţiunea de modalizare autonimică definită de J. Authier-Revuz, ne propunem să analizăm apariţia, la suprafaţa enunţurilor personajelor lui Ionesco, a unei eterogenităţi, a unei non coincidenţe care este, de altfel, constitutivă oricărui act de enunţare.  


POTENŢIALUL COMUNICATIV AL POLITEŢII

Posted On Oct 18 2011 by

Politeţea este un fenomen lingvistic cu o influenţă foarte mare asupra producerii discursului dat fiind că principiile care o susţin ne obligă să facem anumite alegeri lingvistice. Impunînd interactanţilor să se supună legii supreme, aceea de “a se menaja reciproc”, politeţea se naşte dintr-o preocupare socială în vederea stabilirii relaţiilor cu ceilalţi.


VOCEA EMIŢĂTORULUI

Posted On Oct 18 2011 by

Performanţele comunicative ale subiecţilor vorbitori au în vedere capacitatea acestora de a prevedea efectele unei enunţări într-un context dat; aceste performanţe sînt condiţionate de cunoaşterea lumii, cunoaştere care pare a fi independentă de activitatea langajieră.  


UN PORTAL DE OFERTE DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN 2008: IMAGINI, IMAGINAR ŞI CUVINTE INTERACTIVE

Posted On Oct 18 2011 by

În ce fel vizualul, pe pima pagină a unui portal de oferte de locuri de muncă, poate genera un imaginar vizual stimulant şi atractiv în care partenerii interesaţi îşi joacă/confundă rolurile în spaţiul interactiv al ecranului? Plecînd de la portalul www.monster.ca, considerăm că este posibil să se degajeze articularea unui limbaj vizual simplu şi eficace care traduce un imaginar legat de piaţa muncii.


PECETEA ADEVĂRULUI

Posted On Oct 18 2011 by

Prezentul articol, ce are drept corpus o serie de interviuri radiofonice ale unor oameni politici, vizează să demonstreze că: pe de o parte răspunsurile date lasă să transpară realităţi care se vor vrea perceptibile şi care se vor dovedi a fi foarte orientate şi subiective şi, pe de altă parte, că aceste răspunsuri se văd marcate de pecetea adevărului, garant al unui discurs adevărat.


URME ALE LIBERTĂŢII CONTOLATE ÎN REPORTAJE

Posted On Oct 18 2011 by

Acest articol, care prezintă o scurtă analiză pragmatico-lingvistică a cîtorva reportaje apărute în Le Monde şi Liberation, ilustrează maniera în care cele două echipe redacţionale respectă sau nu constrîngerile conractuale ce susţin un astfel de discurs şi alegerile la care au recurs pentru a-şi crea o identitate originală bine definită.


INTERTEXTUALITATEA ÎN PUBLICITATE

Posted On Oct 18 2011 by

In prezentul articol ne propunem să observăm modul de “a acţiona al conceptului de intertextualitate, concept studiat mai ales în raport cu creaţia literară, în domeniul publicităţii.


ETOSUL ÎN DISCURSUL PUBLICITAR

Posted On Oct 18 2011 by

Retorica clasică îşi demonstrează perenitatea în discursul publicitar ca metodă de exploatare a nevoilor şi dorinţelor membrilor societăţii de consum. Analiza discursului publicitar din perspectiva retoricii clasice demonstrează prezenţa etosului, a patosului, a unei argumentări succinte şi inovatoare. Etosul publicitar reprezintă imaginea emiţătorului, care se ascunde pentru a pune în evidenţă produsul.


DISCURSUL PUBLICITAR: PREMISE PENTRU O ABORDARE SEMIO-LINGVISTICĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Înscriindu-se în procesul comunicării în general, discursul publicitar se construieşte prin tehnici şi modalităţi discursive care îi sînt proprii, presupunînd cele trei dimensiuni ale actului de limbaj: dimensiunea locuţionară, dimensiunea ilocuţionară şi perlocuţionară. Sensul mesajului discursului publicitar depinde de complexitatea şi pluralitatea codurilor puse în joc.  


PARALELISME FRAZEOLOGICE PRIVIND ALIMENTAŢIA

Posted On Oct 18 2011 by

Practică umană fundamentală, alimentaţia a lăsat urme profunde în construcţiile fixe ale limbilor. Demersul nostru încearcă să pună în valoare aspecte universale ale semnificaţiei acestor construcţii în raport cu formele culturii şi mentalităţii.  


LEGENDELE URBANE VĂZUTE CA DISCURS ASUPRA SOCIETĂŢII

Posted On Oct 18 2011 by

În contextul mondializării, al anonimatului şi al ruperii legăturilor sociale, indivizii au creat legendele urbane. Prin conţinutul şi interacţiunea pe care o produc, aceste naraţiuni utilizează comunicarea pentru a reafirma norme şi a formula reflecţii asupra societăţii.


IMAGINEA TINEREŢII ÎNTRE IDENTITATE ŞI ALTERITATE

Posted On Oct 18 2011 by

O definiţie a tinereţii este înscrisă în datele relativismului cultural. Realitate biologică sau construcţie culturală? Tinereţea este investită de fiecare societate cu valori simbolice; ca obiect semiotic ea implică investirea semantică a reprezentărilor sale discursive.


REPREZENTĂRILE PERSOANELOR ÎN VÎRSTĂ ÎN PUBLICITATEA FRANCEZĂ

Posted On Oct 18 2011 by

Cercetarea noastră se axează pe reprezentările (pozitive şi negative) ale persoanelor în vîrstă în revistele franceze contemporane avînd ca scop şi o demontare a discursului publicitar ambiant.


DIFERENŢĂ CULTURALĂ, CONVENŢIE DE INTERPRETARE ŞI DIDACTICA LIMBILOR

Posted On Oct 18 2011 by

Cele câteva consideraţii care urmează îşi au originea într-un episod cu caracter intercultural trăit, cu puţin timp în urmă, de doi şefi de stat: unul dintre ei, invocînd incompatibilitatea culturală, şi-ar fi exprimat dorinţa de a nu mai fi îmbrăţişat, gest considerat a fi un complement/supliment la actul de a saluta sau chiar ca un element structural al actului de a saluta. O serie de întrebări apare: de ce acest refuz survenit dintr-o dată deşi cei doi actori nu se aflau la prima experienţă de acest fel? Idiosincrazie particulară? Care este importanţa pe care o poate dobîndi un gest? Cum …