Abstract
Această lucrare se concentrează pe luarea în considerare a unor aspecte lingvistice şi stilistice ale acestei mari tragedii shakespeariene, în scopul de a dezvolta o analiză poetică, menită a sublinia mişcarea ireversibilă de semnificaţii, care în cele din urmă duce la o schimbare tragică a întregului univers al piesei. Repetiţii care aduc noi şi tulburătoare atribuiri de sens, acumulări de energii întunecate, erupţii violente semantic, înţelesuri duble - toate acestea dau naştere nu numai unei fantome, care este compusă din cuvinte, dar, mai interesant, la cuvinte care se comportă precum nişte fantome sau chiar la cuvintele care sunt bântuite de propriile fantome. Comparaţiile cu mecanismele de semantică din comedii şi cu alte mari tragedii ne ajută să consolidăm şi să ilustrăm mai bine demonstraţia noastră.
Abstract
This paper concentrates on taking into consideration some linguistic and stylistic aspects of this great Shakespearean tragedy in order to develop a poetic analysis meant to highlight the irreversible movement of meanings that finally leads to a tragic change of the whole world of the play. Repetitions that bring about new and disturbing layers of meaning, accumulations of dark energies, violent semantic eruptions, double meanings – all these give birth not only to a ghost that is made up of words, but, more interestingly, to words that behave like ghosts or even to words that are haunted by puzzling ghosts of their own. The comparisons with the semantic mechanisms from the comedies and with other great tragedies help us strengthen and better illustrate our demonstration.
